Moldovenii, ardelenii şi oltenii vorbesc aceeaşi limbă, însă regionalismele îi fac pe transilvăneni să nu se facă înţeleşi de multe ori. Asta pentru că au „împrumutat” multe expresii şi cuvinte de la maghiari şi saşi, care încă sunt folosite în mod curent în mediul rural şi nu numai.
„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.
Expresiile folosite de ardeleni și neînțelese de românii din restul țării sunt multe și provoacă deseori zâmbete dar și confuzie. Vă prezentăm 20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:
-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.
-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.
-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.
-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.
-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.
-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.
-Găluşte – sarmale.
-Horinca sau jinarsul – ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.
-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.
-Nădragi – pantaloni .
-Moşcoş – murdar.
-Porodici – roşii.
-Slobod – liber.
-Cinaş – aranjat, dichisit, drăguţ.
-A sudui – Sinonimul acestei expresii este „a înjura”.
-Musai- neapărat.