După o masă copioasă, de la care nu au lipsit alimentele cu ceapă și usturoi, este normal ca respirația noastră să nu mai fie la fel de proaspătă ca atunci când ne spălăm pe dinți, însă dacă respirația urât mirositoare persistă, cauzele trebuie căutate în altă parte. Halitoza sau halena, așa cum este cunoscută în termeni medicali, afectează calitatea vieții, deoarece poate avea drept cauză o problemă dentară sau influențează interacțiunile cu cei din jur.
Trebuie să știi, însă, că nu ești singur. Potrivit studiilor, aproximativ 30% din populația globului s-a confruntat cu această problemă, la un moment dat în viață.
„În general, halitoza poate fi consecința mai multor factori și poate indica atât prezența unei afecțiuni generale, cât și locale. De aceea, dacă ne confruntăm cu respirație neplăcută este bine să mergem la controlul de rutină la medicul stomatolog.”, spune dr. Raluca Drăgan, medic specialist chirurgie dento-alveolară.
Este important deci să mergem la medicul stomatolog pentru a descoperi care sunt cauzele respirației urât mirositoare și pentru a găsi o rezolvare.
Mai jos, experții dezvăluie principalele cauze ale halitozei și câteva sfaturi de care să ținem cont.
- Obiceiurile tale de igienă orală nu sunt corecte.
Una dintre principalele cauze ale unei respirații urât mirositoare este igiena orală deficitară. Atunci când alimentele nu sunt îndepărtate complet prin periaj dentar, resturile sunt descompuse de bacteriile din cavitatea bucală, ceea ce conduce la apariția mirosului ciudat.
Obiceiuri simple, precum periajul dinților și al limbii de două ori pe zi, timp de două minute, folosirea aței dentare zilnic, clătirea cu substanțe antiseptice și vizita la stomatolog pentru controale regulate, sunt cei mai buni primi pași pentru a avea o respirație plăcută.
- Deshidratarea ar putea fi un factor.
Saliva este importantă pentru descompunerea resturilor alimentare și, în același timp, menține sănătoase țesuturile din gură, acționând în permanență pentru igienizarea naturală a cavității bucale. Când ești deshidratat, cantitatea de salivă scade (xerostomie – sindromul de gură uscată). Placa bacteriană și tartrul rămân lipite de dinți și de aici gustul și respirația încep să fie modificate.
„Dacă vă confruntați cu o astfel de situație, trebuie să consumați cât mai multă apă, în fiecare zi, ceea ce va asigura o hidratare adecvată și producția de salivă.”, spune medicul stomatolog Inna Chern, citat de prevention.com.
- Este un efect secundar al dietei sărace în carbohidrați.
„Când abordați un regim alimentar sărac în carbohidrați, organismul va intra în cele din urmă într-o stare numită cetoză. Corpii cetonici se acumulează în organism și se elimină sub formă de acetonă prin respirație, degajând un miros de fructe sau chiar de mere stricate.”, explică Allison Baylis, profesor în cadrul Touro College of Dental Medicine din New York.
Dacă nu dorești să renunți la dieta ketogenică, atunci respirația urât mirositoare este un efect secundar nefericit care poate fi mascat cel mai bine prin igiena orală riguroasă, menținerea nivelului optim de hidratare și mestecând gumă fără zahăr.
- Este un efect secundar al consumului de medicamente
Antidepresivele, precum și medicamentele pentru colesterol și diabet, sunt câteva dintre numeroasele medicamente eliberate pe bază de rețetă care pot conduce la xerostomie ca efect secundar. Rezultatul? Carbohidrații și amidonul se lipesc de suprafețele dinților și ale țesuturilor și sunt descompuse de bacterii, cu efectele menționate mai sus.
Este nevoie de hidratare permanentă și de o igienă orală foarte atent făcută, pentru a evita un astfel de rezultat. Gelurile, clătirile cu soluții sau spray-urile hidratante cu substanțe din categoria sialogogelor sau colereticelor sunt o altă opțiune la îndemână pentru a stimula fluxul salivar.
- Ești un iubitor de deserturi lipicioase.
Deoarece dulciurile lipicioase (acadele, caramele) nu se descompun la fel de ușor precum alte dulciuri (ciocolata), zahărul se fixează în șanțurile adânci ale dinților, oferind „hrană” bacteriilor. Cu cât există mai multe bacterii, cu atât respirația va fi mai neplăcută.
Printre soluțiile salvatoare se numără limitarea aportului de zahăr și, bineînțeles, periajul dentar sau clătirea gurii după consumul de alimente lipicioase. În acest fel, vom evita apariția cariilor și respirația urât mirositoare care vine odată cu acestea.
- Nici obiceiul de a bea cafea nu-ți face bine.
Cafeaua este atât acidă, cât și deshidratantă, contribuind la fluxul salivar slab și creând mediul propice pentru creșterea numărului de bacterii. Astfel, cafeaua reduce cantitatea de salivă, care are rol în igienizarea naturală a dinților și reduce riscul de apariție a bolilor gingivale și a cariilor. O soluție poate fi consumul de apă după fiecare ceașcă de cafea, pentru ca respirația noastră să nu aibă de suferit.
În aceeași categorie intră și consumul de alcool, care reduce fluxul salivar și poate contribui la apariția plăcii bacteriene, în lipsa hidratării și igienei orale corespunzătoare.
- Glicemia ta – un factor important.
Unul dintre efectele secundare neplăcute ale diabetului zaharat este gura uscată – un teren propice pentru ca bacteriile să prospere și să provoace respirația urât mirositoare. În plus, dacă nu aveți nivelul de zahăr sub control, acest lucru poate contribui la apariția bolii parodontale din cauza întârzierii vindecării țesuturilor.
Este nevoie, deci, de un control regulat la medicul specialist pentru a verifica valorile glicemiei, dar și de vizite periodice la medicul parodontolog, care poate recomanda un tratament ce ajută la menținerea sănătății țesuturilor.
- Digestia incorectă sau îngreunată poate fi de vină.
Tulburările digestive, cum ar fi refluxul acid sau boala de reflux gastroesofagian, determină regurgitarea conținutului stomacului în gură și deoarece conținutul este acid, acest lucru poate face ca gura să devină super uscată și să se înmulțească bacteriile. Acidul va afecta și smalțul, dinții fiind predispuși, astfel, la carii dentare.
Evitarea alimentelor care pot provoca reflux gastric, mestecatul gumei cu xilitol și clătirile cu o apă de gură fără alcool pot ajuta la atenuarea mirosului.
- Respirația orală sau o afecțiune a căilor respiratorii
Când te simți înfundat de la o răceală sau ai o infecție a sinusurilor, ai tendința de a respira pe gură. Repirația orală este, în mod normal, doar un mecanism de susținere a respirației nazale, în condiții de efort sau atunci când există o obstrucție nazală. Dacă vorbim despre un obicei permanent, atunci respirația orală devine un tip de respirație anormală.
Respirația orală usucă gura, iar asta poate conduce la acumularea de tartru și apariția halitozei. Utilizarea spray-urilor de decongestionare nazală poate atenua nasul înfundat, iar hidratarea va ajuta, de asemenea, la restabilirea echilibrului din cavitatea bucală.
- Sforăitul ar putea influența.
La fel ca atunci când ești răcit, sforăitul provoacă respirația orală. În acest caz, este important să mergem la medicul dentist sau la un specialist ORL, care pot descoperi cauza principală a problemei.
O soluție temporară poate fi folosirea unui umidificator în timp ce dormi, pentru ca gura să nu se usuce.
- Fumatul dăunează respirației proaspete.
Fumatul generează căldură în gură, care micșorează cantitatea de salivă și oferă bacteriilor locul potrivit pentru a se dezvolta. Din acest motiv, gingiile pot avea de suferit, iar cariile se pot dezvolta rapid. Un alt efect al fumatului este vasoconstricția care micșorează cantitatea de sânge ce are implicație directă și asupra nivelului de substanțe nutritive ce ajunge la țesuturi.
Dacă totuși nu poți renunța la fumat, trebuie să ai în permanență grijă de igiena ta orală și să respecți sfaturile medicului stomatolog.