Zecedouăzeci.ro
Mai mult decât idei

Prea multă curățenie strică: dezinfectarea și igienizarea în exces pot dăuna grav sănătății

0 205

În încercarea de a ne menține casa și copilul curați 24 de ore din 24, nu trebuie să uităm un singur lucru: dezinfectarea și igienizarea în exces pot dăuna grav sănătății. Află de ce prea multă curățenie strică și care sunt limitele sănătoase și de unde începe exagerarea.

Pericole imaginare

De câte ori n-am auzit părinți care strigă la copiii lor să nu pună mâna pe tobogan sau pe nisipul din locul de joacă că sunt murdare și de câte ori nu ni s-a strâns și nouă sufletul când l-am văzut pe cel mic băgând în gură dumicatul care de-abia căzuse pe jos?! Sărim atunci repede cu șervețelele umede și o mică ceartă și ne relaxăm doar la gândul că, de data asta, am fost pe fază și am reușit să oprim “nenorocirea”. Asemenea reacții nu numai că sunt exagerate, dar sunt de-a dreptul greșite! Tot ce facem e să ne stresăm continuu și să creăm noi înșine un mediu favorabil apariției alergiilor de tot felul și, de fapt, unui dezechilibru extrem de periculos al sistemului imunitar al copiilor noștri. Cum e posibil să greșim atât de mult când suntem atenți și grijulii ca odorul nostru să fie tot timpul curat și să nu ia contact cu microbii care, vorba aceea, îl pot îmbolnăvi?

Nu. Nu expunerea la microbi îl îmbolnăvește una-două pe cel mic. Ci lipsa expunerii la microbii din mediul natural îi poate afecta sănătatea. În urmă cu un secol, oamenii de știință britanici au descoperit o legătură clară între igiena exagerată și apariția alergiilor, iar în ziua de azi orice imunolog îți va spune că nu e nicio coincidență că există tot mai mulți copii alergici pe măsură ce industria produselor de curățat, de la șervețele umede și săpun antibacterian la soluții de șters praful și parchetul, se dezvoltă cu pași repezi. Așadar, ce să facem pentru a nu mai crea chiar noi condiții prielnice apariției alergiilor și dereglărilor sistemului imunitar?

Mici pași de urmat

Îi lăsăm pe copii să mănânce de pe jos? Să se scobească în nas? N-ar fi nicio dramă! Mai folosim șervețele umede? Dar dezinfectant pentru mâini? În niciun caz! Reducem cantitatea de antibiotice luate? Neapărat! Dermatologul Meg Lemon, care-i tratează pe cei cu alergii și tulburări autoimune, insistă cu câteva recomandări: „Ți-a căzut mâncare pe jos? Ridic-o și mănânc-o! Aruncă săpunul antibacterian de-acasă și scobește-te în nas! Mai mult, după ce te-ai scobit, bagă în gură!“ Scârbos, nu? Dar mult mai sănătos totuși decât opusul! Lăsând deoparte aceste exemple care le pot părea de-a dreptul exagerate celor mai mulți dintre noi, trebuie să înțelegem cu toții un lucru simplu: sistemul imunitar se dezechilibrează dacă noi nu avem contact direct și regulat cu mediul înconjurător. Și această interacțiune cu natura, în toată complexitatea ei, este esențială mai ales în primii ani de viață. Dacă nu stăm din când în când pe iarbă, pe pământ, dacă nu atingem plantele, iarba, copacii, cu toate microorganismele lor, nu vom reuși să ne menținem un sistem imunitar sănătos pe termen lung. Și explicația e cât se poate de simplă!

Cum funcționeazăsistemul imunitar

Sistemul imunitar are nevoie de câte ceva de făcut. Tot timpul. Altfel, se plictisește și începe să-și facă singur de lucru, atacând propriile noastre țesuturi și organe, cum se întâmplă în cazul bolilor autoimune, sau diverse elemente găsite la discreție în exterior, precum anumite alimente, praf, polen, mucegai, puf de plop, păr de animale, ambrozie. Evident că explicația este simplistă, însă perfect valabilă. De milioane de ani, de când există omul pe pământ, sistemul nostru imunitar s-a aflat sub un atac continuu din partea mediului înconjurător. Iar acum, în lumea modernă, unde avem la dispoziție mai multe produse de curățare și igienă decât avem cu adevărat nevoie, nu mai are prea multe de făcut. Și o astfel de schimbare e prea bruscă și prea brutală pentru sistemul nostru imunitar, care, iată, prezintă probleme de adaptare.

Știați că, în secolul al XIX-lea, alergia la polen era considerată o boală specifică aristocraților? Asta, pentru că nobilii nu se expuneau la „mizeria“ pământului, ci se izolau în palatele lor somptuoase, în timp ce numai pătura de jos a societății lucra pământul și, drept urmare, nu dezvolta asemenea „sensibilități“.  Ideea e că noi, oamenii, am evoluat mult de-a lungul secolelor și mai ales în ultimii 50 de ani, însă sistemul nostru imunitar nu. Adică funcția lui a rămas aceeași (de a ne apăra de factorii externi nocivi ca virusurile, bacteriile, paraziții), în timp ce mediul în care trăim s-a schimbat foarte mult. Acum ne spălăm pe mâini, curățăm casa, gătim mâncarea, am îmbunătățit condițiile de igienă în care trăiesc animalele pe care le sacrificăm pentru consum. Ne-am purificat apa de băut, am izolat și distrus bacteriile și microbii care ne dădeau târcoale, am sterilizat laptele, am evoluat. Doar că, în tot acest proces, n-am luat în seamă funcția pe care sistemul imunitar o are dintotdeauna și nu prea și-o mai exercită acum.

Expunerea benefică

În disperarea de a nu ne murdări și de a nu ne îmbolnăvi prin simplul contact cu „mizeria“ de pe jos, nu mai avem acces nici la bacteriile sănătoase, care au colaborat dintotdeauna perfect cu sistemul imunitar. Prin interacțiunea cu microbii, sistemul imunitar învață și își perfecționează apărarea, astfel încât, cu proxima ocazie când mai este expus la aceiași microbi, știe exact cum să–i distrugă. Și ce se întâmplă mai exact atunci când sistemul nostru imunitar nu mai este expus la microbi în mod constant? Exagerează. Își dă în petic, își face singur de lucru, cum spuneam. Începe să aibă reacții agresive la elemente din imediata noastră apropiere, precum polenul sau praful, pe care le consideră brusc dușmani. Astfel, apar alergiile, inflamațiile, care nu numai că sunt contraproductive, dar pot deveni chiar periculoase. Numai în SUA s-a dublat numărul copiilor cu alergii alimentare într-un singur deceniu. Iar eczemele și iritațiile cutanate, adică alergiile de piele, au crescut, tot peste Ocean, cu 69%.

Surprinzător și trist este că alergiile alimentare și respiratorii au crescut odată cu veniturile oamenilor! Ai zice că banii aduc cu ei un nivel mai ridicat de educație și implicit decizii mai înțelepte luate în privința stilului de viață, însă iată că bunăstarea a determinat și “explozia” alergiilor. Conform celor mai recente studii, la nivel internațional, alergiile cutanate s-au dublat și chiar triplat în țările industrializate. Și veștile proaste nu se opresc aici! În afară de sâcâitoarele și chiar periculoasele alergii sau chiar astm, mai există alte numeroase afecțiuni care au de-a face cu un sistem imunitar deficitar – colonul iritabil, lupusul, tulburările reumatice, boala celiacă, intoleranța la gluten. În concluzie, plimbați copiii prin zăpadă, nu vă feriți de ploaie, nu-i înfofoliți excesiv, faceți picnicuri în parc sau pădure, când vremea frumoasă permite acest lucru, lăsați-i pe cei mici să exploreze natura, să ia contact cu animalele domestice, să atingă copacii, frunzele, iarba, să alerge afară, să se întoarcă acasă îmbujorați și fericiți după o joacă pe cinste în natură. Iar acasă să nu-i aștepte dezinfectantele și produsele antibacteriene, ci doar apa și săpunul. Și o odihnă binemeritată, în timp ce părinții veghează la sănătatea pe termen lung a micuților.

Bulina

Înălbitoarele, odorizantele de cameră și spray-urile care înlătură grăsimea sunt produsele care prezintă cel mai mare risc de a cauza astmul sau alte probleme respiratorii ca tusea, respirația șuierătoare și alergiile.

Primește notificări în timp real pe dispozitivul tău, abonează-te acum.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More